Sari la conținut

Stejarul Tamme-Lauri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stejarul Tamme-Lauri

Stejarul Tamme-Lauri (în estonă Tamme-Lauri tamm, în võro Tammõ-Lauri tamm) este un stejar comun mare. Este considerat a fi cel mai gros și mai bătrân copac din Estonia și se află în parohia Antsla⁠(d) din comitatul Võru.[1] Înălțimea copacului este de 17 metri (56 ft), iar circumferința sa este de 831 centimetri, măsurată la o înălțime de 130 de centimetri de la sol.[2] Potrivit cercetătorilor, acest copac a fost plantat în jurul anului 1326.[3]

Aspecte istorice

[modificare | modificare sursă]

Numele arborelui provine de la ferma Tamme-Lauri, pe teritoriul căreia s-a aflat, care la rândul său a fost numită după zeul focului eston Laurits⁠(d) (mai rar Lauris), despre care se credea adesea că trăiește în interiorul stejarului și aduce noroc sau uneori ghinion fermierilor. Potrivit legendei, clădirea școlii din Urvaste⁠(d) a ars de mai multe ori din cauza zeului Laurits.[4]

Copacul a fost lovit în mod repetat de fulgere, care au provocat distrugeri ramurilor și i-au scobit centrul. În cursul restaurării din anii 1970 s-a descoperit că scorbura din trunchiul stejarului a fost folosită ca ascunzătoare de către Frații Pădurii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar aceștia au activat acolo, dar au fost abandonați ulterior.[5][6] Cavitatea, care era atât de mare încât puteau încăpea până la șapte persoane, nu mai poate fi însă văzută, deoarece a fost umplută cu 8 tone de beton armat în timpul restaurării din epoca sovietică.[4] Arborele continuă să înfrunzească, deși și-a pierdut vârful din cauza fulgerelor care l-au lovit.[7]

Stejarul Tamme-Lauri este reprezentat pe reversul bancnotei de zece coroane⁠(d) estoniene.[8] Deși arborele este protejat de autorități prin ordinul ministrului afacerilor sociale privind protecția arborilor, bolovanilor și obiectelor individuale din 30 iunie 1939,[1] el s-a aflat permanent în proprietate privată până în 2006: în acest timp, din fericire, nu s-a ridicat nicio construcție lângă el și nici nu a fost deteriorat (în afară de faptul că interiorul acestuia a fost umplut cu beton armat). În septembrie 2006 Primăria localității Urvaste a încercat să cumpere copacul și împrejurimile lui pentru 380.000 de coroane estoniene, dar fără succes. În noiembrie 2006 Ministerul Mediului⁠(d) din Estonia a cumpărat copacul, un spațiu circular cu raza de 50 m și drumul care duce la copac pentru 400.000 de coroane estoniene.[6][7]

A participat la concursul European Tree of the Year⁠(d) în anul 2016 în calitate de reprezentant al Estoniei, ocazie cu care a fost relatată legenda conform căreia copacul a început să crească dintr-o bucată din trăsura de lemn pe care un rege suedez a înfipt-o în pământ.[9]

  1. ^ a b „Tamme-Lauri tamm” (în estonă). Estonian Registry of Nature. Accesat în . 
  2. ^ „Antsla Parish: sights”. Antsla Parish. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Püttsepp, Juhani (). „Kuningas elab veel 700 aastat”. Eesti Ekspress (în estonă). EkspressMeedia. Accesat în . 
  4. ^ a b „Tamme-Lauri oak”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Koch, Tuuli (). „Tamme-Lauri tamm vahetab omanikku”. Tarbija24 (în estonă). Postimees. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Koch, Tuuli (). „Tamme-Lauri tamm vahetab omanikku”. postimes.ee (în észt). Accesat în . 
  7. ^ a b Püüa, Marko (). „Riik maksab hiidtamme eest 400 000 krooni” (în estonă). Postimees. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Estonian Banknotes: 10 krooni”. Bank of Estonia⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Tamme-Lauri oak – Tree of the year”, Environmental Partnership Association, accesat în